Tot ce poate fi mai interesant despre originea și aptitudinile celei mai faimoase regine din antichitate

1276
Loading...

Este vorba, bineînțeles, despre celebra regină egipteană Cleopatra. Cu toate că aceasta a domnit acum 2000 de ani, cu greu mai poți găsi o persoană care să nu fi auzit absolut nimic despre ea.

Cleopatra ar însemna de fapt ”gloria tatălui ei”

În greaca veche, numele Cleopatra ar însemna de fapt ”gloria tatălui ei”. Cu toate acestea, unii istorici propun o altă etimologie — ”cea glorioasă prin tatăl ei”. De remarcat că Cleopatra nu a fost singura regină din antichitate care a purtat acest nume, nici pe departe.

Loading...

Numai în istoria Egiptului au mai existat încă 6 Cleopatre, toate înaintea ei, iar numărul total de regine care au purtat acest nume este de 16. Prin urmare, regina la care ne referim noi a intrat în istorie cu numele de Cleopatra a VII-a, iar numele ei oficial complet din epoca respectivă era Cleopatra Theā Philopátōra, ceea ce ar însemna „Cleopatra — zeita care își iubește tatăl”.

Cleopatra nu avea sânge egiptean

Deși a domnit în Egipt, Cleopatra nu avea sânge egiptean, fiind mai degrabă de origine greco-macedoneană, din moment ce era reprezentanta unei dinastii elenistice. După moartea lui Alexandru cel Mare, Egiptul era cârmuit de dinastia greco-macedoneană întemeiată de puternicul și energicul diadoh Ptolemeu I Lagos.

Tatăl Cleopatrei, pe numele său Ptolemeu al XII-lea Neos Dionisos(poreclit Auletes-Flautistul), a fost, probabil, cel mai slab și mai incapabil dintre monarhii acestei dinastiei lagide. Catalogat de istorici drept ”Nero al Egiptului elenistic”, acesta era pasionat peste măsură de căntatul la flaut și nai, fiind totodată supus tuturor viciilor posibile, dar mai ales pornirilor sale sadice necontrolate.

Mama Cleopatrei

Unii istorici susțin că mama Cleopatrei ar fi fost chiar soția oficială a monarhului, Cleopatra Tryphenae, aceasta fiind, cel mai probabil, tot o grecoaică de viță nobilă, originară din Siria. Faptul că cele două aveau același prenume grecesc părea să susțină această ipoteză ca fiind perfect valabilă. Cercetările de dată recentă au pus, însă, această ipoteză sub un mare semn de întrebare.

Descifrarea unor mici fragmente de inscripții martelate, într-un cavou nobiliar descoperit recent în apropiere de marile piramide, sugerează că acesta ar fi chiar mormântul adevăratei mame a Cleopatrei.

Potrivit specialiștilor, această femeie care a decedat atăt de tănără și al cărei nume nu poate fi deocamdată reconstituit din cauza gradului înalt de deteriorare a inscripției, nu era soția legitimă a lui Ptolemeu al XII-le, ci doar una din numeroasele sale concubine. Fragmentele ce au putut fi descifrate sugerează că femeia ar fi fost, de fapt, originară din Cipru, dar și că monarhul ar fi ținut foarte mult la ea, aceasta cu atât mai mult, cu cât o înmormântase într-un cavou nobiliar, construit, se pare, pentru o altă persoană de rang înalt.

Citește și:  10 abilități de îngrijire a copilului la care fiecare proaspăt părinte trebuie să fie maestru

Al 12-lea an de domnie a lui Ptolemeu al XII-lea

Și ceea ce e cu adevărat surprinzător, fragmentele de inscripții descifrate sugerează că această concubină regală a decedat în al 12-lea an de domnie a lui Ptolemeu al XII-lea, adică în același an în care a venit pe lume Cleopatra(anul 69 î. e. n.). Aceasta înseamnă că moartea concubinei regale a survenit la puțin timp după nașterea Cleopatrei, fiind, cel mai probabil, legată de aceasta.

La momentul respectiv, Ptolemeu al XII-lea era deja căsătorit oficial cu Cleopatra Tryphenae, având cu aceasta o fiică de 8 ani, numită Berenice. Din acest motiv, Cleopatra nu putea fi luată în considerație ca posibilă moștenitoare a tronului. Prin urmare, moștenitoarea de drept, desemnată ca urmașă la tron de însuși Ptolemeu al XII-lea, era pe atunci sora ei mai mare Berenice.

Cleopatra Triphenae dispăruse din istorie

Întâmplarea a făcut, însă, ca Berenice să fie ucisă cu sălbăticie în anul 55 î.e.n., și asta chiar din ordinul tatălui ei Ptolemeu al XII-lea. Mama acesteia, Cleopatra Triphenae dispăruse din istorie tot în același an, având, se pare, parte de aceeași soartă cumplită, asta dacă nu cumva o fi avut norocul să moară sau să se sinucidă înainte ca fiica ei să fie executată cu cruzime. Dar ce se întămplase de fapt?

Anexarea Ciprului de către romani( în anul 58 î.e.n.) și lașitatea lui Ptolemeu al XII-ea în fața acestora au provocat un uriaș val de indignare în Egipt, monarhul nevolnic abia reușind să scape cu fuga. Alexandrinii răsculați le-au proclamat cârmuitoare ale Egiptului pe Berenice și pe mama acesteia, Cleopatra Tryphenae, fostul rege refugiindu-se între timp la Roma.

Ptolemeu al XII-lea a fost reinstalat pe tron

Trei ani mai tărziu, fugarul Ptolemeu al XII-lea a fost reinstalat pe tron de către legiunile proconsulului roman al Siriei Aulus Gabinius, iar Berenice a fost condamnată la moarte chiar de către tatălui ei. Întămplarea face că adjunctul proconsulului Aulus Gabinius era nimeni altul decât bravul și foarte chipeșul comandant de cavalerie Markus Antonius.

Citește și:  De ce fac salturi balenele cu cocoașă și de ce izbesc apa cu înotătoarele?

Cleopatra avea la acea vreme doar 14 ani, reușind, bineînțeles, să-l farmece și să-l impresioneze atât pe viteazul comandant de cavalerie, cât mai ales pe proconsulul roman Aulus Gabinius. Acesta din urmă apreciase în termeni dintre cei mai laudativi carisma și inteligența ei sclipitoare, dar și nivelul de instruire și erudiție mult superior tuturor femeilor romane din acea vreme.

Cleopatra a ieșit învingătoare în lupta pentru putere

Cum se face totuși că o fată de 14 ani, care a crescut fără mamă, aflându-se mereu la discreția unui despot plin de vicii și cu apucături sanguinare, să beneficieze de o educație atât de aleasă? Și cum se face că, după moartea acestuie, tănăra Cleopatra a ieșit învingătoare în lupta acerbă pentru putere, reușind să-l seducă și să-l cucerească pe cel mai mare general și om politic roman din acea epocă?

Chiar și după ce aceasta a fost declarată ”inamică a poporului roman”, autorii latini care i-au conturat cu premeditare o imagine îngroșat negativă, nu i-au trecut totuși sub tăcere carisma, erudiția. dar și competențele și talentele în cele mai diverse domenii.

Cei mai mulți dintre istorici sunt de părere că ”cea de-a doua mamă de suflet” a Cleopatrei a fost, oricât ar părea de ciudat, celebra bibliotecă din Alexandria, cea mai mare în tot spațiul circum-mediteranean de atunci, conținând nu mai puțin de 700. 000 de papirusuri și suluri de pergament în diferite limbi.

Cleopatra a ajuns să stăpânească nu mai puțin de 7 limbi străine

Astfel, potrivit unor surse, Cleopatra a ajuns să stăpânească nu mai puțin de 7 limbi străine, potrivit altora, chiar 9, lăsându-i adesea muți de uimire pe solii unor țări destul de îndepărtate, când o auzeau vorbindu-le atât de bine chiar în limba lor. Istoricii susțin că tocmai setea de cunoștințe și pasiunea nemăsurată pentru lectură au făcut-o pe Cleopatra să devină o veritabilă poliglotă și, probabil, cea mai instruită femeie a acelui timp.

În plus, Cleopatra era pasionată și de poezie, astfel încât putea recita din memorie operele unor poeți greci și romani, compunând cu ușurință versuri în greacă și în latină. Pe toată durata domniei sale de 21 de ani, ea a fost o veritabilă patroană a filozofiei, a științelor și artelor, reprezentanții cei mai de seamă din toate domeniile cunoașterii umane beneficiind de susținerea și protecția ei.

Citește și:  8 locuri din jurul lumii unde poți avea probleme cu legea dacă faci poze

Preocupată de științe, arte și filozofie

Mai mult, ea însăși era mereu preocupată de științe, arte și filozofie, obișnuind adesea să poarte discuții în deplină cunoștință de cauză cu filozofi și specialiști în cele mai diverse domenii. Unele surse vorbesc că regina egipteană ar fi fost chiar autoarea unor opere de filosofie, precum și a unor tratate privind unitățile de greutate și efectuarea măsurătorilor pe teren și mai ales în construcții, nemaivorbind de tratatele de medicină și cărțile despre coafuri și produse cosmetice ce i-au fost atribuite.

Gurile rele, mai exact inamicii politici din tabăra romană, au acuzat-o pe Cleopatra că, pe lângă toate acestea, ea era neîntrecută și în prepararea unor otrăvuri pe care obișnuia să le testeze nu numai pe condamnații la moarte pentru delicte deosebit de grave, ci și pe numeroșii săi amanți pe care îi selecta, de regulă, doar pentru o singură noapte.

Era dispusă să se ofere oricărui bărbat

Este de înțeles că detractorii ei aveau tot interesul s-o acuze de toate relele, dar mai ales de o depravare cu totul ieșită din comun, de unde și povestea aiuritoare și lipsită de orice temei real, cum că regina egipteană era dispusă să se ofere oricărui bărbat, cu condiția ca acesta să accepte să bea o cupă de otravă după o singură noapte de vis petrecută în brațele ei. Dacă bărbatul ar fi refuzat să se țină de cuvânt, el ar fi fost obligat să îndure cel mai cumplit supliciu — moartea prin crucificare.

Istoricii nu au luat niciodată în serios toate aceste exagerări răuvoitoare. Cu toate excesele și opulența afișată ostentativ, domnia Cleopatrei a fost pentru Egiptul elenistic o perioadă de prosperitate economică și înflorire culturală, mai ales dacă o comparăm cu domniile monarhilor precedenți.

A fost, de asemenea, perioada de maximă extindere teritorială, Cleopatra și Marcus Antonius ajungând să stăpânească pentru o perioadă aproape toate posesiunile orientale ale Imperiului Roman. Toate acestea ar fi fost imposibile fără ambiția, determinarea și aptitudinile excepționale ale Cleopatrei, dacă stăm să ne gândim că însuși Cezar intenționase să transforme Egiptul în provincie romană, și asta încă înainte de a o cunoaște pe ea. Dar asta e deja o altă poveste…

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ