Curiozități surprinzătoare despre performanțele cu totul remarcabile ale bufnițelor

2493
Loading...

1. ”Păsări Necurate”

animalzoo.ro

Deși, într-un trecut nu prea îndepărtat, erau considerate ”păsări necurate”, fiind a asociate cu  vrăjitoria și ”forțele întunericului”, bufnițele se numără acum printre favoritele incontestabile ale publicului.

Datorită inteligenței și carismei lor ieșite din comun, aceste păsări interesante, grațioase și foarte afectuoase au devenit, alături de câței, pisici, papagali și canari, răsfățatele de companie ale omului.

Deloc întămplător, videoclipurile cu bufnițele de companie au aproape aceeași popularitate pe internet ca și videoclipurile cu căței, papagali și pisicuțe adorabile. În Japonia și în alte țări există restaurante, cafenele în care clienții au posibilitatea să-și petreacă timpul intr-un contact nemijlocit cu aceste păsări minunate, considerate a fi simboluri ale înțelepciunii, loialității, prosperității și afecțiunii.

2. Simbol al înțelepciunii

Loading...

Este cazul să precizăm din start că bufnițele au fost apreciate de oameni din cele mai vechi timpuri. Astfel, în Grecia Antică această pasăre era, de asemenea, considerată un simbol al înțelepciunii, fiind asociată cu Atena — Zeița Înțelepciunii și protectoarea celui mai important polis grecesc. Așa se face că cele mai vechi monede ateniene aveau ștanțată pe ele efigia bufniței, alături de efigia zeiței Atena.

Cu câteva milenii mai înainte, bufnițele își câștigaseră deja un binemeritat loc în inimile locuitorilor din Egiptul Antic. Deși bufnițele nu au fost ridicate aici la rangul de pasăre sacră, ca, de exemplu, șoimul–simbol al lui Horus, Zeului Cerului sau ibisul — asociat al lui Toth, Zeul Înțelepciunii, egiptenii le-au tratat totuși cu multă afecțiune și respect, la fel cum erau tratate și pisicile, pentru rolul lor benefic în protejarea recoltelor de rozătoare.

Din acest motiv, atăt pisicile, căt și bufnițele erau considerate a fi protejatele zeilor și ale faraonilor egipteni, uciderea premeditată a acestor apărătoare a recoltelor și a oamenilor fiind pedepsită cu moartea. Mai mult, cadavrele bufnițelor și pisicilor erau adesea îmbălsămate, mumii ale acestora fiind descoperite chiar și în cavouri special  construite pentru ele.

De altfel, și în Lumea de Dincolo a egiptenilor antici, bufnițele aveau un rol bine determinat, ghidând sufletele morților prin labirinturile ei. Din acest, motiv, imaginea bufnițeii este prezentă chiar și în hieroglifele egiptene, semnificînd litera „M”, dar și noțiunea asociată cu ea de ”binefăcătoare a omului”.

3. 220 de specii

animalzoo.ro

Numărând peste 220 de specii, bufnițele pot fi fi întălnite pe toate continentele cu excepția Antarctidei. Mai mult, unele specii de bufnițe au reușit să se adapteze de minune mediului urban, adăpostindu-se mai ales în parcurile mari, dar și în podurile caselor și blocurilor de locuit. Cu toate acestea, modul de viață al acestor păsări de noapte este atât de retras și discret, încât numărul oamenilor care au avut ocazia să le vadă în libertate este destul de redus chiar și în mediul rural.

4. Păsări de noapte

Majoritatea bufnițelor sunt păsări de noapte, în sensul că sunt active noaptea și dorm în timpul zilei. Cu toate acestea, cel puțin 17 din cele peste 220 de specii de bufnițe preferă să vâneze numai ziua, dormind abia după lăsarea întunericului. Alte 9 specii de bufnițe obișnuiesc să vâneze atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, în funcție de împrejurări.

Citește și:  Ce să mâncăm pentru a ne îmbunătăți vederea și a ne menține sănătatea ochilor

5. Au un zbor foarte silențios

trilulilu.ro

Bufnițele sunt păsări de pradă deosebit de eficiente, și asta, în primul rând, datorită faptului că au un zbor foarte silențios.  Spre deosebire de alte păsări de pradă, cum ar fi șoimi sau vulturii, ale căror atacuri sunt însoțite de un fălfăit de aripi destul de zgomotos, dar și de un șuerat caracteristic în timpul picajului cu aripile străns lipite de corp, atacul bufniței este numit de savanți ”moartea silențioasă”.

Datorită acestui avantaj esențial, atacurile bufniței asupra prăzilor sale sunt aproape de 2 ori mai eficiente decât ale tuturor speciilor de vulturi și șoimi, având o reușita asigurată în aproape 100%  din cazuri.

6. Aripile bufnițelor

pixabay.com

Aripile bufnițelor nu fac aproape niciun zgomot în timpul zborului datorită structurii speciale a penelor și modului în care acestea sunt dispuse și se suprapun pe suprafața aripilor, dar și pe suprafața întregului corp.

Potrivit cercetătorului Justin Jaworski de la Universitatea Lehigh din Bethlehem (SUA), trei caracteristici ale aripilor bufnitei sunt de natură să asigure silențiozitatea atacurilor sale asupra prăzii: creastă ascuțită a marginii frontale a aripii care are un pronunțat efect aerodinamic, puful moale de pe partea anterioară a aripilor ce inhibă și amortizează sunetul produs de fluxul de aer și, nu  în ultimul rând, penele poroase pe marginea posterioară a aripii, acestea anihilând turbulențele ce apar atunci când fluxul de aer depășește marginea posterioară feței aripilor.

7.Tehnologia materialelor artificiale

media-max.ro

În prezent, oamenii de știință caută noi posibilități de a aplica informațiile obținute în cursul cercetării structurii penelor bufnițelor în tehnologia materialelor artificiale utilizate pentru a dezvolta motoare cât mai silențioase.

Astfel, potrivit profesorului de la Universitatea din Pennsylvania, Justin Djarovski, aplicarea în producția industrială a unor materiale artificiale similare penelor de bufniță ar fi un un uriaș progres mai ales în aeronautică, dar și în fabricarea turbinelor eoliene și multe altele. Cu alte cuvinte, studiile asupra bufnițelor ar putea ajuta la rezolvarea problemei poluării sonore în cazul avioanelor supersoniceși a altor motoare de mare putere.

8. Armă secretă

O altă ”armă secretă” a acestor păsări de pradă sunt urechile lor unice de felul lor, acestea fiind înzestrate cu fibre musculare, cute și pliuri de piele, dar și cu fire de puf cu o structură cu totul specială pe post de ”antene”hipersensibile.

A nu se confunda însă urechile cu cele două ciucuri acoperite cu pene, ce încoronează capetele multor specii de bufnițe, acestea neavând, de fapt, nicio legătură cu auzul. Spre deosebire de alte păsări și mamifere, urechile bufnițelor sunt amplasate asimetric și diferă de la o specie la alta ca dimensiune, formă, ba chiar și ca poziționare pe cap.

Citește și:  10 abilități de îngrijire a copilului la care fiecare proaspăt părinte trebuie să fie maestru

Cu toate acestea, la majoritatea speciilor de bufnițe urechea dreaptă este este situată mai jos, fiind îndreptată în sus, astfel încât pasărea să poată auzi sunetele venite de sus. Urechea stângă este situată, de regulă, mai sus, fiind îndreptată în jos, pentru a auzi sunetele venite de jos.

În plus, timpanele bufnițelor sunt supradimensionate și puternic curbate spre exterior, pentru a permite bufnițelor să prindă chiar și cele mai mici zgomote. Aparatul auditiv este consolidat și de discul frontal din pene dure, acesta formând un canal care direcționează sunetele direct spre urechile prădătorului.

9. Auzul  bufniței

Deloc întâmplător,  auzul  bufniței este de 50 de ori mai sensibil decât auzul uman și 4 de ori mai performant decăt auzul pisicii, aceasta din urmă având totuși un auz foarte-foarte fin în comparație cu majoritatea mamiferelor.

Mai exact, urechea internă a bufniței poate auzi fără nicio dificultate  sunete cu o frecvență de 1 Hz. Oamenii de știință sunt de părere că structura cu totul specială a firelor de puf ce înconjoară urechea bufniței au un rol deosebit de important pentru performanțele auzului ei, acestea având capacitatea să vibreze chiar și la cea mai slabă undă sonoră.

10. Văzul bufnițelor

aziaminvatat.ro

Nu mai puțin eficient pentru vânătoare este și văzul bufnițelor, acesta funcționând totuși destul de diferit de la o specie la alta. Astfel, bufnițele care vânează numai pe timp de noapte au ochii perfect adaptați vederii nocturne, pe când speciile care vânează în timpul zilei au ochii perfect adaptați luminii solare puternice.

Experiențele efectuate de oamenii de știință au demonstrat că bufnițele nocturne pot vedea chiar  și în încăperi complet lipsite de lumină, cei drept pentru perioade mai scurte de timp, păsările având nevoie să-și reîncarce din când în când ”bateriile” ochilor cu lumină. Cu alte cuvinte, ochii bufniței au nu doar capacitatea de a reflecta lumina, ci și de a o înmagazina și proiecta la nevoie, pentru a putea vedea astfel chiar și în cea mai completă beznă.

11. Ochiul bufniței 

Oricât n-ar părea de ciudat, ochiul bufniței nu are o formă sferică, cum am putea crede la prima vedere, ci telescopică, asigurând o acuitate vizuală fenomenală la distanțe mari. Datorită formei telescopice alungite, ochii bufniței sunt complet imobili, fiind amândoi situați frontal, pe când la toate celelalte specii de păsări ochii sunt poziționați lateral.

În plus, ochii supradimensionați ai bufniței sunt protejați de 3 perechi de pleoape, o pereche fiind folosită doar pentru a clipi, a doua, pentru a proteja ochiul în timpul zilei, pe când a treia e folosită doar în timpul somnului.

12. Privesc doar inainte

Pentru a compensa oarecum inconvenientul imobilității ochilor care le permite să privească numai înainte, evoluția le-a înzestrat pe aceste păsări de pradă cu un gât deosebit de flexibil, astfel încăt bufnițele pot să-și întoarcă capul cu pănă la 270⁰, fără nicio problemă pentru vertebrele cervicale. Această flexibilitate de invidiat se datorează structurii extraordinare a coloanei cervicale și modului special în care sunt cuplate vertebrele acesteia.

Citește și:  De ce fac salturi balenele cu cocoașă și de ce izbesc apa cu înotătoarele?

13. Diferite ca dimensiuni, culori și conformație

Cele peste 220 de specii de bufnițe sunt foarte diferite ca dimensiuni, colorit și conformație. Cele mai mari specii de bufnițe pot atinge chiar și 80 de centimetri înălțime, având o greutate de peste 10 kg, pe cănd cele mai mici, localizate în Peru, abia dacă ajung să cântărească 30 de grame.

De remarcat că, la majoritatea speciilor de bufnițe, femelele sunt semnificativ mai mari, mai puternice, mai agresive și mai eficiente la vânătoare ca masculii, dar, cu toate acestea, rolul dominant în relația de cuplu, revine masculului.

Fidelitatea și loialitatea în viața de cuplu a bufnițelor sunt de-a dreptul proverbiale, ca și în cazul lebedelor, astfel că aceste cupluri sunt pentru toată viața, iar după moartea unuia dintre parteneri cel rămas în viață nu se mai cuplează cu o altă pasăre, rămânând singur pănă la propriul sfărșit.

Oamenii de știință au remarcat că pierderea partenerului poate fi resimțită uneori atăt de puternic de cel rămas, încăt acesta devine complet apatic și lipsit de dorința elementară de a supraviețui, încetând să se mai hrănească și murind pur și simplu de foame.

14. Meniul bufnițelor

Contrar aparențelor, meniul bufnițelor nu se limitează doar la rozătoare și păsări mici. Bufnița este un soi de prădător universal, vânatul ei fiind foarte variat și depinzând atât de dimensiunile ei, cât și, într-o mare măsură, de localizarea geografică și de resursele de hrană ale locului. De remarcat că diferitele specii de bufnițe se pot vâna reciproc, nu însă și reprezentanții aceleeași specii.

Unele specii de bufnițe mari pot vâna chiar și animale mai mari și mai grele, pe care nici măcar nu pot să le ridice de la sol, astfel încăt mănâncă din ele pe pământ. Există specii de bufnițe care vânează cu succes chiar și vulturi, purcei de mistreț sau pui de căprioară rămași singuri, vulpi, ba chiar și pui de lup. La fel cum și există specii de bufnițe imune la venin, având astfel posibilitatea să vâneze șerpi dintre cei mai veninoși, scorpioni, tarantuli și alte creaturi deosebit de periculoase.

Nici măcar aricii nu sunt în siguranță în fața bufnițelor mari, care se pricep de minune să le zmulgă acele protectoare cu ghearele. Și unde mai pui că există specii de bufnițe care se hrănesc aproape exclusiv cu pește, unele cu pești de mare, altele cu pești de apă dulce, pe cănd bufnița-elf preferă să se hrănească cu hrană vegetală, fiind singura pasăre de pradă devenită vegetariană.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ