Ce sunt şi care sunt emoţiile?

558

Conceptul de „emoţie” este asemănător celui de „timp”: dacă nu ne întreabă nimeni, ştim ce este, dacă suntem însă întrebaţi, nu ne găsim cuvintele… Problema este atât de obscură, încât nu există definiţii şi clasificări definitive, deşi atât filozofii, cât şi psihologii s-au aplecat asupra acestui subiect dintotdeauna.

Conceptul de „emoţie” este asemănător celui de „timp”, dacă nu ne întreabă nimeni, ştim ce este emoţia, dacă suntem însă întrebaţi, nu ne găsim cuvintele pentru a formula un răspuns. Problema este atât de obscură, încât încă nu există definiţii şi clasificări definitive pentru „emoţie”, deşi atât filozofii (ca Aristotel, de pildă), cât şi psihologii s-au aplecat asupra acestui subiect dintotdeauna.

Probabil că principala dificultate a definirii şi înţelegerii emoţiilor ţine de faptul că acest concept nu este la origine un termen ştiinţific, cu o definiţie precisă, ci un construct popular. Cercetătorii au sarcina dificilă de a descoperi ce vor să spună oamenii atunci când fac apel la aceste experienţe subiective numite emoţii şi care sunt mecanismele de funcţionare ale acestora.

O altă dificultate în calea unei ştiinţe precise a emoţiei o reprezintă limbajul în sine. Nu toate limbile au acelaşi set de termeni pentru a identifica emoţiile. În cazul limbii române este cunoscut cazul cuvântului „dor”, care, după analiza unui mare gânditor cum a fost Constantin Noica, are trăsături unice şi este de netradus în alte limbi. Cum cuvintele sunt vehiculele prin care exprimăm emoţiile, putem vorbi de „emoţii româneşti”, „emoţii americane”, „emoţii franţuzeşti” etc. Emoţiile, fiind parte specifică a naturii umane, sunt prezente în limbaj în construcţii diverse, unele extrem de complicate ca mesaj şi sub aspectul analizei sensului, ca „mă doare sufletul”, „îmi plânge inima” etc. Obişnuiţi cu ele, înţelegem sensul lor, dar trebuie să recunoaştem că este foarte greu să ştim care sunt simţămintele unei persoane care ni se plânge că „o doare sufletul”. Emoţia este o experienţă strict personală, greu de cuantificat în vreun fel.

Citește și:  Experimentul falsei închisori: cum a decurs si concluzii

Dacă o să încercaţi să citiţi dicţionarul (îl puteţi încerca pe cel afişat pe coloana din dreapta a site-ului) pentru a vedea cum este definită emoţia în diversele dicţionare ale limbii române, veţi observa, credem, pe de o parte că definiţiile diferă de la dicţionar la dicţionar, iar pe de altă parte că acestea nu sunt lămuritoare. Dacă dorim totuşi să identificăm acel ceva care pare a fi numitorul comun al definiţiilor, cred că am putea spune că emoţia este e reacţie mentală conştientă însoţită de modificări fiziologice şi de comportament. Nu lămuritor definitiv, dar suficient cât să ne facem o idee.

Cum nu ne-am propus să lămurim noi problema definirii emoţiilor, vom continua prin a oferi diverse clasificări ale acestora, pentru a ne face o idee asupra modului în care psihologii se raportează la emoţii.

Citește și:  Ce introducem în cuptorul cu microunde?

PAUL EKMAN ŞI EMOŢIILE UNIVERSALE

Psihologul american Paul Ekman  de la Universitatea California (expert în studiul emoţiilor, manifestărilor acestora şi în studiul mecanismului minciunii), pe baza rezultatelor unor îndelungate cercetări pe toate continentele, arată că există 4 expresii faciale care pot fi recunoscute de orice persoană aparţinând oricărei culturi de pe planetă: frica, mânia, tristeţea şi bucuria. Universalitatea acestor manifestări poate fi tratate drept un puternic indiciu că aceste 4 emoţii sunt emoţii fundamentale, ce ţin de natura umană.

Primul care a constatat caracterul universal al emoţiilor a fost Charles Darwin, folosind această idee pentru a susţine teoria evoluţionistă,  motivând că emoţiile reprezintă modele de reacţie mentală întipărite în sistemul nervos.

CLASIFICAREA EMOŢIILOR DUPĂ DANIEL GOLEMAN

Psihologul Daniel Goleman (cunoscut în special pentru cercetările sale privind inteligenţa emoţională), face următoarea clasificare a emoţiilor:

Goleman afirmă că pe baza emoţiilor se formează predispoziţiile (ori, am spune noi, starea de spirit), care sunt mai puţin evidente/intense ca emoţiile, dar au o durată mai mare. Dincolo de predispoziţii sunt temperamentele, tendinţa de a-ţi aminte anumite emoţii şi care defineşte/determină comportamentul general al persoanei în anumite conjuncturi.

Citește și:  Ce introducem în cuptorul cu microunde?

CERCUL EMOŢIILOR DUPĂ ROBERT PLUTCHIK

Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 „cercul emoţiilor”, care constă din 8 emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe, formate din câte două emoţii fundamentale. Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine şi incluse în tabelul de mai jos, pe când emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism, dragoste, supunere, înfiorare, dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate.
Cercul emoţiilor

LISTA EMOŢIILOR DUPĂ W. GERROD PARROTT

În cartea sa „Emoţiile în psihologia socială”, publicată în anul 2001, psihologul W. Gerrod Parrott stabileşte următoarea listă a emoţiilor:

După cum puteţi vedea din clasificările oferite mai sus (există multe altele), nu există răspunsuri clare. Dezbaterea felului în care trebuie clasificate emoţiile continuă…

Tradus si adaptat de scientia.ro

BIBLIOGRAFIE
Daniel Goleman, Inteligenţa Emoţională
W. Gerrot Parrott, Emotions in social psychology: essential readings
en.wikipedia.org/wiki/List_of_emotions

LĂSAȚI UN MESAJ