Regulile de comportament din cazul corespondenţei clasice rămân valabile şi pentru e-mail. Deoarece oricine poate transmite mesaje sub un nume sau o adresă false, prima regulă de politeţe pe internet este următoarea: trimiteţi întotdeauna mesajele sub nume propriu.

Mesajele trebuie să fie scurte, concise şi la obiect, gândite ca o conversaţie telefonică. De asemenea, trebuie să precizăm subiectul mesajului. E important să ţinem minte că există oameni care primesc sute de mesaje zilnic şi care n-ar dori să fie puse în situaţia neplăcută de a-şi pierde toată ziua în faţa monitorului citind pagini întregi.

Nu folosiţi o topică a propoziţiei prea încărcată şi nu exageraţi cu punctuaţia. Orice aspect important este reflectat de conţinutul textului, nu de semnele de punctuaţie.

Mulţi utilizatori de mail obişnuiesc să recurgă la abrevieri în textul mesajului. Folosirea acestora este permisă, însă încercaţi să nu faceţi abuz, deoarece un text cu multe abrevieri poate deveni greu de citit.

Dacă doriţi să răspundeţi cuiva pe e-mail, este recomandabil să nu începeţi un mesaj nou ci să utilizaţi opţinuea reply. Nu păstraţi însă din mesajul original decât acele fragmente de text care ar putea fi relevante pentru destinatar în raport cu răspunsul tău.

Dacă doriţi să programaţi o întâlnire peste câteva ore şi trimiteţi un mail participanţilor, este foarte posibil ca nu toţi să aibă posibilitatea de a citi mesajul în timp util. E-mailul nu e făcut pentru urgenţă ci pentru confort.

Nu trimiteţi niciodată un mesaj scris cu majuscule. Este ca şi cum aţi striga în urechea destinatarului. Folosiţi majuscule numai atunci când doriţi să atrageţi atenţia asupra unui anumit lucru.

Este politicos să începeţi mail-ul ca într-o scrisoare clasică cu “stimate dl. x” sau “dragă x” şi să încheiaţi semnandu-vă cu numele întreg.

Sursa articolului: TimpulTău

Conţinut preluat de la: CuriozitÄ�Å£i.Net - Enciclopedie online gratuită

Bunele maniere pe internet

IBN AL-HAYTHAM
965-1039
Născut în Basra, al-Haytham a fost un mare gânditor al vremii sale. Printre domeniile în care a adus contribuţii, putem enumera filozofia, teologia, matematica, fizica, astronomia, optica, anatomia, oftalmologia, ingineria, medicina. Cele mai importante au fost lucrările sale legate de optică, iar tratatul în 7 volume, Kitab al-Manazir (“Carte de optică”), scris în perioada 1011 – 1021, poate fi considerat ca fiind una din cărţile cu cel mai puternic impact asupra evoluţiei fizicii, deoarece introduce metoda ştiinţifică şi iniţiază o adevărată revoluţie în domeniile opticii şi al percepţiei vizuale. El a făcut prima descriere a unei camere obscure, punând bazele inventării microscopului, cu profunde implicaţii în medicină şi microbiologie, la fel ca şi în chimie, a telescopului şi a pus bazele principiilor optice a artei renascentiste.

TIM BERNERS-LEE
1955-Prezent
Dacă n-ar fi fost Tim Berners-Lee, nu ai fi putut citi acest articol. Asta pentru că el este cel care a inventat World Wide Web-ul, însă în mod surprinzător a refuzat să-şi patenteze invenţia, în schimb făcând-o cadou lumii. Cu toţii ştim că de atunci internetul a revoluţionat modul în care oamenii comunică, unii spunând ca a fost un moment revoluţionar în istoria comunicării, surclasând descoperirile lui Marconi sau Alexander Graham-Bell.

AVICENNA
980-1037
Avicenna a fost unul dintre cei mai influenţi oameni de ştiinţă islamici, fiind filosof, medic şi cercetător al naturii, făcând descoperiri în matematică, logică, geologie. Era denumit de arabi, „al treilea Aristotel”. Dintre cele 450 de lucrări despre subiecte variate, în parte pierdute, cele mai faimoase sunt Qānūn fi ‘l-Tibb (Canonul Medicinei) şi Kitāb al-Shifā’ (Cartea tămăduirii [sufletului]). Acestea au fost folosite ca manuale în universităţi timp de sute de ani. Datorită lui s-a introdus carantina pentru împiedicarea răspândirii infecţiilor.

THOMAS MIDGLEY
1889-1944
Thomas Midgley este un om care şi-a pus amprenta asupra lumii moderne, însă, din păcate, în mod negativ. Midgley a descoperit că adăugarea de plumb în petrol opreşte sunetul supărător al motoarelor de maşini. Lucru care a dus însă la probleme de sănătate la nivel global. De asemenea, a fost responsabil pentru dezvoltarea CFC-ului, unul dintre cei mai distructivi compuşi din atmosferă, răspunzător pentru încălzirea globală. S-a spus că Midgley “a avut un impact mai mare asupra atmosferei decât orice alt organism din istorie”.

FRITZ HABER
1868-1934
Chimist, profesor la Universitatea din Berlin. A descoperit procedeul de obţinere a amoniacului pe cale sintetică folosind hidrogenul şi azotul din aer. Împreună cu Bosh a realizat aplicarea industrială a acestuia. În anul 1918 a primit Premiul Nobel pentru chimie. Însă, a fost implicat şi în producerea de arme chimice, cum ar fi cele cu chlorine gas pentru nemţi în timpul Primului război mondial, folosit de către nazişti pentru cele mai mari atrocităţi din istoria omenirii.

LEÓ SZILÁRD
1898-1964
Conceptul de reacţie de fisiune nucleară în lanţ a fost dezvoltat de Leo Szilard în 1933, pentru care a solicitat, în anul următor, un patent de invenţie. Prima reacţie nucleară în lanţ artificială, autoîntreţinută a fost iniţiată de Matallurgical Laboratory, condus de Enrico Fermi şi Leo Szilard, sub peluza stadionului Universităţii din Chicago, pe 2 Decembrie 1942, în cadrul Proiectului Manhattan. Acest proces a făcut posibilă inventarea bombei atomice. El a fost şi omul care a iniţiat Manhattan Project, scriindu-i preşedintelui Roosevelt să urgenteze procesul de realizare a acestor arme, crezând că nemţii dezvoltau ceva asemănător.

JAMES CLERK MAXWELL
1831-1879
Denumit de către unii ca părintele fizicii moderne, James Clerk Maxwell a adus o imensă contribuţie în domenii ca electricitate, termodinamică, fotografie, energie nucleară. Descoperirile lui legate de spectrul electromagnetic au dus la invenţia televizorului, radioului, cuptoarelor cu microunde. Ecuaţiile sale legate de câmpul electromagnetic au fost esenţiale în stabilirea teoriei relativităţii. Tot el a realizat prima fotografie colorată.

KARL LANDSTEINER
1868-1943
Landsteiner a jucat un rol important în identificarea grupelor de sânge. A demonstrat riscurile transfuziei cu grupa greşită de sânge, la fel cum a demonstrat şi natura ereditară a grupelor de sânge, care de atunci a fost folosită pentru demonstrarea paternităţii. A adus contribuţii importante în imunologie, histologie şi anatomie.

JOHN BARDEEN
1908-1991
John Bardeen a fost un inginer şi fizician american. Este singura persoană care a câştigat de două ori Premiul Nobel pentru Fizică: în 1956 pentru tranzistor, împreună cu William Shockley şi Walter Brattain, şi în 1972 pentru o teorie fundamentală a superconductivităţii convenţionale împreună cu Leon Neil Cooper şi John Robert Schrieffer, numită teoria BCS. A fost, totodată, prima persoană care a câştigat două Premii Nobel în acelaşi domeniu.

Tranzistorul a revoluţionat industria electronică, permiţând apariţia Erei Informaţiei, şi a făcut posibilă dezvoltarea aproape a tuturor dispozitivelor electronice moderne, de la telefoane la calculatoare şi rachete. Realizarile sale din domeniul superconductivităţii, care i-au adus al doilea premiu Nobel, sunt folosite în tehnologii medicale cum ar fi tomografia calculată şi imaginile cu rezonanţa magnetică.

JOSEPH LISTER
1827-1912
Joseph Lister a fost chirurg englez. Este creatorul asepsiei, folosind pentru prima dată fenolul ca antiseptic la dezinfecţia rănilor şi la curăţarea instrumentelor chirurgicale. În acea perioada noţiunile de igienă elementară ca spălatul mâinilor sau a rănilor erau considerate inutile. Studiind scrierile lui Pasteur, Lister îşi dă seama că fermentarea şi putrezirea pot avea loc şi în absenţa oxigenului şi aceasta în prezenţa anumitor microorganisme. Tratând instrumentele chirurgicale şi rănile cu fenol, Lister ajunge la performanţa de a reduce mortalitatea operatorie de la 50 la 15 la sută.

Sursa articolului: TimpulTău

Conţinut preluat de la: CuriozitÄ�Å£i.Net - Enciclopedie online gratuită

Necunoscuţi care au schimbat lumea

Pe 7 septembrie, Google a aniversat 10 ani. Povestea a început însă din ianuarie 1996, cand Larry Page începe un proiect de cercetări, alaturându-i-se, în scurt timp şi Sergey Brin, amândoi studenţi masteranzi la Stanford University în California. Motorul original de căutare se numea “BackRub” şi ideea de bază era ca un motor care analizează relaţiile dintre site-uri ar da rezultate mai bune de ranking decât tehnicile existente la acea vreme.

La puţin timp după aceea, Larry Page şi Sergey Brin au acceptat un cec de 100.000 de dolari de la cofondatorul Sun Microsystems, Andy Bechtolsheim, şi au creat Google Inc. pe 7 septembrie 1998. Domeniul “google.com” a fost înregistrat pe 15 septembrie 1998.

În anul următor, Google Inc. se mută din garajul de la care a pornit într-o clădire de birouri din Palo Alto. Cu mai puţin de 50 de angajaţi, compania înregistrează 25 de milioane de dolari.

În octombrie 2000, Google începe să vândă reclamă asociată cu anumite cuvinte cheie de căutare. Cuvintele erau vândute pornind de la un preţ de licitare de 0,5$ pe click. Deja Google indexa mai mult de un miliard de pagini şi devenea cel mai mare motor de căutare.

În 2001, Eric Schmidt, fost CEO Novell, devine director general, în locul lui Larry Page iar Google lansează “Did you mean?” spell-checker-ul. Cu peste 250 de angajaţi, compania înregistrează un profit de aproape 7 milioane de dolari.

2002 aduce o dublare a numărului de angajaţi şi un profit de 99 de milioane de dolari. Apare o versiune îmbunătăţită de AdWords, care permite alegerea locului unde să apară reclamele în paginile cu rezultatele căutărilor.

În 2003, compania îşi mută birourile în Mountain View, întemeind complexul cunoscut astăzi sub numele de Googleplex (sau googolplex). În iunie introduce AdSense iar zvonurile de pe piaţă afirmau că Google valorează 25 de miliarde de dolari. Microsoft evaluează posibilitatea de a face o ofertă de achiziţionare a lui Google. Profitul se ridică la 106 milioane de dolari iar compania înregistrează aproximativ 1300 de angajaţi.

În august 2004, Google îşi licitează acţiunile pornind de la 85$. Până la sfârşitul anului, preţul atinge 195$. Este anul în care se lansează Gmail. Google achiziţionează Keyhole Inc., firma care dezvoltase un produs “Earth Viewer”, denumit, în 2005, Google Earth.

În 2005, Google introduce paginile personalizate. Este anul procesului dintre Google şi Microsoft din cauza angajării unui fost director executiv Microsoft pentru a conduce operaţiunile din China. Compania a câştigat procesul iar Kai-Fu Lee a rămas la Google. În total sunt 5680 de angajati, iar firma aduce un profit de 1,47 miliarde de dolari.

2006 este anul unei alte mari achiziţii. YouTube este cumpărat pentru 1,65 de miliarde de dolari în acţiuni. Este acelaşi an în care verbul “to google” este adăugat în celebrul Oxford English and Merriam-Webster Dictionary, având sensul de “a folosi motorul de căutare Google pentru a obţine informaţii pe Internet”.

În 2007, Google a lansat Google Apps Premier Edition. De asemenea, apar zvonurile că firma vrea să lanseze propriul telefon mobil, Android. Compania achiziţionează Postini şi continuă să vândă tehnologie. Google îşi schimbă politica pentru anonimitatea căutărilor. Firma are acum 16805 angajaţi şi un profit de 4,2 miliarde de dolari.

2008 este anul în care Google începe să atace Microsoft pe multiple fronturi. Google achiziţionează DoubleClick, companie pe care şi Microsoft se străduia să o cumpere. De asemenea, Google încheie un parteneriat cu Yahoo, dorit şi de Microsoft. Mai mult, Google lansează propriul browser, Chrome, şi se pregăteşte să lanseze propriul sistem de operare mobil Android, concurând cu Apple iPhone şi Mobile OS. La sfârşitul lui iunie 2008, compania avea 19604 angajaţi şi un profit de 2,56 miliarde de dolari.

Conţinut preluat de la: CuriozitÄ�Å£i.Net - Enciclopedie online gratuită

10 ani de Google